Legislatura 2020–2024

Proiect de Lege pentru modificarea art. 38 alin.(11) din Ordonanța Guvernului nr.43/1997 privind regimul drumurilor

PL-x nr. 460/2022 · Depus la 6 septembrie 2022

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art.38 alin.(11) din Ordonanța Guvernului nr.43/1997. Potrivit expunerii de motive, inițiativa legislativă vizează crearea cadrului legal care permite administratorului drumurilor de interes național sau a drumurilor de interes județean realizarea promptă a intervențiilor necesare în situații potențial periculoase pentru siguranța circulației rutiere

Proiect de Lege pentru modificarea art.14 lit.a) din Legea nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat

PL-x nr. 461/2022 · Depus la 6 septembrie 2022

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art.14 lit.a) din Legea nr.51/1995. Potrivit expunerii de motive, inițiativa vizează ajustarea criteriului de verificare a demnității profesionale ce stabilește nedemnitatea persoanelor condamnate definitiv de a accede în profesie și respectiv nedemnitatea persoanelor condamnate de a putea continua exercitarea profesiei, ulterior condamnării definitive

Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.53/2003 Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru modificarea și completarea OUG nr.57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările și completările ulterioare

Pl-x nr. 454/2022 · Depus la 1 septembrie 2022

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr.53/2003, precum și modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.57/2019. Potrivit expunerii de motive, demersul legislativ vizează transpunerea în legislația națională a Directivei (UE) 2019/1152 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă în Uniunea Europeană și a Directivei (UE) 2019/1158 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor și de abrogare a Directivei 2010/18/UE a Consiliului. Astfel, se urmărește consolidarea cadrului legal privitor la drepturile lucrătorilor și la îmbunătățirea condițiilor de muncă reglementate prin Codul muncii, precum și în cadrul raporturilor de serviciu, așa cum sunt statuate de prevederile Codului administrativ

Proiect de Lege privind modificarea Legii nr.307/2013 pentru ratificarea Convenției cu privire la construirea și exploatarea unui Centru de cercetare în domeniul antiprotonilor și al ionilor în Europa, semnată la Wiesbaden la 4 octombrie 2010

PL-x nr. 447/2022 · Depus la 1 septembrie 2022

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr.307/2013 pentru ratificarea Convenției cu privire la construirea și exploatarea unui Centru de cercetare în domeniul antiprotonilor și al ionilor în Europa, semnată la Wiesbaden la 4 octombrie 2010. Modificarea avută în vedere se referă la asigurarea contribuției României la construirea Centrului de cercetare în domeniul antiprotonilor și al ionilor în Europa (Centrul FAIR) cu valoarea de 8,16 milioane euro (la nivelul prețurilor din 2005) și prelungirea perioadei pentru plata acestei contribuții până în 2027. Contribuția suplimentară a României la construcția Centrului FAIR în valoare de 8,16 milioane euro la nivelul prețurilor din 2005, echivalentă cu 13,18 milioane euro la nivelul actual al prețurilor, este repartizată uniform în perioada 2022-2027 prin plata a 6 tranșe anuale egale în valoare de 2,197 milioane euro. De asemenea, proiectul de lege precizează noua denumire a autorității statului desemnate să reprezinte România în aplicarea Convenției FAIR, respectiv, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, rezultată ca urmare a stabilirii unor noi măsuri la nivelul administrației publice centrale

Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.1/2011 e educației naționale

Pl-x nr. 452/2022 · Depus la 1 septembrie 2022

Proiect de Lege pentru ratificarea Acordului privind spațiul aerian comun între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Armenia, pe de altă parte, semnat la Bruxelles, la 15 noiembrie 2021

PL-x nr. 446/2022 · Depus la 1 septembrie 2022

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului privind spațiul aerian comun între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Armenia, pe de altă parte, semnat la Bruxelles, la 15 noiembrie 2021. Acordul vizează, în special, deschiderea progresivă a pieței în termeni de acces reciproc la rute și la capacitate, asigurarea convergenței în materie de reglementare și a respectării efective de către Armenia a legislației Uniunii Europene în domeniul aviației, precum și nediscriminarea operatorilor economici din domeniul transportului aerian și condiții de concurență echitabile pentru aceștia. Acordul permite extinderea termenilor săi la cele 27 de state membre, aplicând aceleași norme fără discriminare și în beneficiul tuturor transportatorilor aerieni din Uniunea Europeană, indiferent de naționalitate. Acești transportatori vor putea să opereze liber dinspre orice punct situat în Uniunea Europeană înspre orice punct situat în Armenia, situație care nu este posibilă în prezent

Proiect de Lege privind organizarea judiciară

PL-x nr. 441/2022 · Depus la 1 septembrie 2022

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ansamblul de principii și reguli care guvernează funcționarea instanțelor judecătorești și parchetelor în activitatea judiciară, în scopul garantării respectării Constituției României, republicată, și realizării drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei prin înfăptuirea justiției ca serviciu public. Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege. Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției și contribuie la buna organizare și administrare a justiției prin atribuțiile și competențele sale. Ministerul Public reprezintă în activitatea judiciară interesele generale ale societății șiapără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor, exercitându-și atribuțiile prin procurori constituiți în parchete, în condițiile legii. Proiectul prevede faptul că sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor pe completuri de judecată se auditează extern la fiecare 2 ani. Auditarea externă se face sub aspect tehnic, în scopul identificării și remedierii vulnerabilităților sistemului, inclusiv sub aspectul vicierii sau influențării repartizării aleatorii. Auditarea externă se organizează și conduce de Ministerul Justiției, cu implicarea societății civile și a asociațiilor profesionale ale magistraților, în baza unui ordin emis de ministrul justiției. Auditarea se va finaliza printr-un raport al auditorului, ale cărui concluzii se vor publica pe pagina de internet a Ministerului Justiției și, în vederea remedierii unora dintre neregularitățile constatate, se va comunica și Consiliului Superior al Magistraturii. În materia alcătuirii completurilor de judecată și a repartizării aleatorii a cauzelor sunt introduse norme cu rang de principiu privind participarea în complet a judecătorilor din planificarea de permanență sau repartizarea aleatorie a cauzelor prin metoda sistemului ciclic. De asemenea, proiectul cuprinde reglementarea detaliată a înființării completurilor de 5 judecători din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și a competenței specifice a acestor formațiuni de judecată. Proiectul de lege vizează asigurarea unei reprezentări adecvate a conducerii instanțelor și parchetelor în cadrul colegiilor de conducere, realizarea actului managerial fiind în responsabilitatea conducătorilor instituțiilor judiciare, responsabili cu asigurarea bunei activități a instanței sau parchetului

Proiect de Lege privind aderarea la Convenția cu privire la înregistrarea obiectelor lansate în spațiul extraatmosferic, deschisă pentru semnare la New York la 14 ianuarie 1975

PL-x nr. 450/2022 · Depus la 1 septembrie 2022

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aderarea României la Convenția cu privire la înregistrarea obiectelor lansate în spațiul extraatmosferic, deschisă pentru semnare la New York la 14 ianuarie 1975. În vederea implementării dispozițiilor Convenției, Agenția Spațială Română (ROSA), care este coordonatorul la nivel național al activităților spațiale, va înfiiința, menține și actualiza registrul național al obiectelor lansate în spațiul extraatmosferic. Obligația corelativă a operatorilor naționali care lansează obiecte spațiale constă în declararea către Agenția Spațială Română (ROSA) a tuturor informațiilor necesare înregistrării lansării obiectului spațial în registrul național, prcum și obligația informării atunci când obiectul nu se mai află pe orbită. Agenția Spațială Română va transmite prin mijloace diplomatice (Ministerul Afacerilor Externe), către Secretarul General al ONU, informațiile necesare înscrierii în registrul ONU

Proiect de Lege pentru aprobarea Contractului de finanțare - Spitalul Regional de Urgență Craiova - dintre România și Banca Europeană de Investiții, semnat la București la 6 aprilie 2022 și la Luxemburg la 11 aprilie 2022

PL-x nr. 439/2022 · Depus la 1 septembrie 2022

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare finanțarea construcției unui nou Spital Regional de Urgență în Craiova, cu 807 de paturi. Spitalul va deveni un centru de nivel terțiar pentru rețeaua de spitale din regiunea de Sud-Vest (SV), ce va trata pacienții critici și cazurile ce necesită tehnologie și expertiză de nivel înalt. Noul spital va înlocui și va prelua paturile existente în Spitalul Clinic de Urgență

Proiect de Lege pentru modificarea Legii nr.287/2009 privind Codul civil

PL-x nr. 455/2022 · Depus la 1 septembrie 2022

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr.287/2009, în sensul instituirii unei durate minime obligatorii a arendării, urmărindu-se dezvoltarea domeniului agriculturii

Proiect de Lege pentru ratificarea Acordului între România și Republica Chile în domeniul securității sociale, semnat la Santiago, Chile, la 26 februarie 2021

PL-x nr. 449/2022 · Depus la 1 septembrie 2022

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului între România și Republica Chile în domeniul securității sociale, semnat la Santiago, Chile, la 26 februarie 2021. Acordul conține dispoziții privind principiul egalității de tratament între persoanele care sunt sau au fost supuse legislației unuia dintre state și care au domiciliul pe teritoriul celuilalt stat și cetățenii acestui stat. Totodată, Acordul prevede exportul prestațiilor, cu excepția prestațiilor speciale necontributive în bani pentru România. Sunt incluse prevederi referitoare la stabilirea legislației aplicabile de securitate socială, respectiv regulile generale conform cărora persoanele care își desfășoară activitatea ca angajat sau lucrător independent pe teritoriul unuia dintre state sunt supuse numai legislației acelui stat, chiar dacă au domiciliul pe teritoriul celuilalt stat sau dacă angajatorul are domiciliul sau sediu pe teritoriul celuilalt stat. Acordul prevede o serie de reguli speciale pentru anumite categorii de lucrători, respectiv lucrătorii detașați, personalul întreprinderilor de transport internațional, echipajul navelor, membrii misiunilor diplomatice și posturilor consulare. În ceea ce privește stabilirea pensiilor. Dacă o persoană îndeplinește condițiile pentru obținerea unei prestații conform legislației unuia dintre state, fără a ține cont de perioadele de asigurare realizate conform legislației celuilalt stat, instituția competentă calculează prestațiile numai în funcție de perioadele de asigurare realizate legislației pe care o aplică. Este prevăzut și principiul totalizării perioadelor de asigurare realizate în ambele state, în măsura în care acestea nu se suprapun, dacă este necesar penru stabilirea dreptului la prestații, având în vedere condiționarea dreptului de realizare a unei perioade de asigurare. Totodată, se reglementează acordarea prestațiilor de îngrijire a sănătății pentru titularii de pensii care au domiciliul pe teritoriul celuilalt stat

Proiect de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii

PL-x nr. 442/2022 · Depus la 1 septembrie 2022

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ansamblul de principii și reguli care guvernează funcționarea Consiliul Superior al Magistraturii. Astfel, se menține soluția separării deciziei în privința carierei judecătorilor și procurorilor, ținând seama de dihotomia secție de judecători - secție de procurori. Conform proiectului, Consiliului Superior al Magistraturii, în componența sa plenară, are rolul de a apăra independența autorității judecătorești în ansamblul său. De asemenea, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii exercită atribuțiile stabilite de lege în materia concursului de admitere la Institutul Național al Magistraturii și al concursului de admitere în magistratură. În ceea ce privește formarea judecătorilor și procurorilor, Plenul aprobă programul de formare profesională continuă a acestora la propunerea Institutului Național al Magistraturii. Totodată, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii adoptă Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor, Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul privind procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, precum și celelalte regulamente și hotărâri prevăzute de lege și numește și revocă, în condițiile legii, inspectorul-șef și inspectorul-șef adjunct ai Inspecției Judiciare. Pentru evitarea unor blocaje instituționale în activitatea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, proiectul stabilește faptul că lucrările acestuia se desfășoară în prezența a cel puțin 15 membri, însă dacă nu se realizează acest cvorum, la următoarea convocare lucrările Plenului se desfășoară în prezența majorității membrilor acestuia. De asemenea, proiectul extinde sfera titularilor acțiunii disciplinare în materia răspunderii disciplinare a magistraților; astfel, președintele ÎCCJ și procurorul general al PÎCCJ (nu și ministrul justiției) redevin titulari ai acțiunii disciplinare, diferențiat, în funcție de categoria de magistrat în discuție. Rolul de instanță de judecată în materie disciplinară nu este afectat, acesta rămânând în competența secțiilor CSM, conform Constituției. Se introduc o serie de prevederi procedurale referitoare la soluționarea acțiunilor disciplinare de către secțiile Consiliului Superior al Magistraturii. Termenul de prescripție în materia răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor se modifică de la 2 la 3 ani, termen calculat de la care fapta a fost săvârșită. Modificarea asigură atât eficiența sancționării abaterilor disciplinare săvârșite de judecători și procurori, în raport de împrejurarea că integritatea este esențială pentru îndeplinirea adecvată a funcției judiciare, cât și necesitatea respectării principiului securității și stabilității raporturilor juridice, trecerea timpului influențând în mod inevitabil raporturile juridice și determinând, după anumite intervale și în anumite condiții, stingerea raportului juridic. Totodată, actul normativ prevede revizuirea normelor privind organizarea Inspecției Judiciare, respectiv reglementarea colegiului de conducere al Inspecției Judiciare, cu atribuții clare, atribuțiile adunării generale a inspectorilor judiciari, organizarea la nivelul Inspecției Judiciare a două direcții – Direcția de inspecție pentru judecători, respectiv Direcția de inspecție pentru procurori, inspectorul-șef are calitate de ordonator terțiar de credite,procedura de concurs pentru numirea în funcție a inspectorilor judiciari

Proiect de Lege privind statutul judecătorilor și procurorilor

PL-x nr. 440/2022 · Depus la 1 septembrie 2022

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea la nivel primar a tuturor aspectelor care privesc cariera magistraților în acord cu deciziile Curții Constituționale în materie: admiterea în magistratură, stagiul și examenul de capacitate, numirea magistraților, promovarea acestora, efectivă sau pe loc, evaluarea și formarea profesională, numirea în funcții de conducere, revocarea din aceste funcții, delegarea, detașarea, transferul, numirea judecătorilor în funcția de procuror și a procurorilor în funcția de judecător. În acord cu recomandarea de a se consolida rolul Consiliului Superior al Magistraturii în cadrul procedurii de numire a procurorilor cu funcții de conducere de rang înalt, din comisia de interviu constituită de ministrul justiției fac parte 2 procurori din Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (în prezent, fiind 1 membru). Referitor la profesionalizarea procesului de selecție a magistraților, proiectul prevede eliminarea oricăror modalități alternative de intrare în magistratură fără concurs (ex. prin interviuri), cu excepția magistraților pensionari care pot fi reîncadrați fără concurs după pensionare la instanțele sau parchetele care nu pot funcționa normal din cauza numărului mare de posturi vacante. De asemenea, actul normativ prevede flexibilizarea procedurilor de delegare și detașare a procurorilor, în raport cu nevoile sistemului. Astfel, delegarea și detașarea procurorilor se va dispune de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind necesar ca, în raport de specificul activității parchetelor (caracterizat prin operativitate), aceste decizii să se ia în mod rapid și suplu, având în vedere că procurorul general al României este cel care asigură conducerea Ministerului Public și răspunde de eficiența acestuia, folosindu-se de pârghiile prevăzute de lege în acest sens. De asemenea, proiectul conține prevederi și în ceea ce privește funcționarea celorlalte parchete

Proiect de Lege pentru ratificarea Acordului privind spațiul aerian comun între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte și Ucraina, pe de altă parte, semnat la Kiev, la 12 octombrie 2021.

PL-x nr. 444/2022 · Depus la 1 septembrie 2022

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului privind spațiul aerian comun între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte și Ucraina, pe de altă parte, semnat la Kiev, la 12 octombrie 2021. Scopul Acordului este crearea treptată a unui spațiu aerian comun între Uniunea Europeană, statele membre și Ucraina, care să se bazeze, în special, pe norme identice în domeniul siguranței, securității, managementului traficului aerian, mediului, protecției consumatorilor, sistemelor de rezervare informatizate, precum și al aspectelor sociale. Acordul creează condiții egale și uniforme de acces la piață pentru toți operatorii aerieni din Uniunea Europeană și Ucraina și stabilește noi dispoziții privind cooperarea și convergența în materie de reglementare între Uniunea Europeană și Ucraina în domenii esențiale pentru operarea eficientă, în condiții de siguranță și securitate a serviciilor aeriene

Proiect de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Prima finanțare programatică pentru politici de dezvoltare pentru creștere verde și incluzivă) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 19 iulie 2022, și a Acordului privind asistența financiară nerambursabilă (Prima finanțare programatică pentru politici de dezvoltare pentru creștere verde și incluzivă) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, acționând în calitate de administrator al Fondului BIRD pentru Soluții Inovatoare privind Bunurile Publice Globale, semnat la București la 19 iulie 2022

PL-x nr. 443/2022 · Depus la 1 septembrie 2022

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului de împrumut dintre România și BIRD, în valoare de 600 milioane de euro și a Acordului privind asistența financiară nerambursabilă dintre România și BIRD, acționând în calitate de administrator al Fondului BIRD pentru Soluții Inovatoare privind Bunurile Publice Globale, în valoare de 24,2 milioane de dolari S.U.A. aferente primei finanțări programatice pentru politici de dezvoltare pentru creștere verde și incluzivă. Matricea de acțiuni aferentă acestei finanțări, astfel cum a fost convenită între părți, cuprinde acțiuni asociate reformelor urmărite în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, precum și gestionării actualei crize umanitare, fiind grupate pe doi piloni: consolidarea incluziunii și a administrării fiscale și susținerea decarbonizării și reziliență climatică. Sumele împrumutului vor fi utilizate pe măsura necesităților de finanțare a deficitului bugetului de stat și de refinanțare a datoriei publice guvernamentale, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.64/2007 privind datoria publică. Sumele trase din asistența financiară nerambursabilă se fac venit la bugetul de stat, conform dispozițiilor art.75 din Legea finanțelor publice nr.500/2002. Acestea nu au destinații specifice și vor fi utilizate pentru susținerea cheltuielilor bugetului de stat, în termenii prevăzuți în Acordul privind asistența financiară nerambursabilă

Proiect de Lege pentru modificarea unor acte normative referitoare la căutarea automatizată în sistemul automatizat pentru identificarea datelor dactiloscopice

PL-x nr. 448/2022 · Depus la 1 septembrie 2022

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea cadrului legal relevant, în scopul respectării condițiilor aplicabile principiului disponibilității, prin includerea datelor dactiloscopice ale persoanelor fizice prevăzute la art.196 alin.(1) și (3) din Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, în schimbul automatizat de date dactiloscopice realizat cu statele membre ale Uniunii Europene și Statelor Unite ale Americii. Astfel, se propune modificarea art.2 lit.b) din Ordonanța Guvernului nr.10/2012 pentru crearea cadrului legal necesar căutării automatizate a datelor de referință în relația cu statele membre ale Uniunii Europene și asigurării recunoașterii activităților de laborator referitoare la datele dactiloscopice, în sensul introducerii în categoriile de date dactiloscopice ce fac obiectul fluxului de lucru Prüm al sistemului AFIS național și a datelor dactiloscopice obținute de la persoanele fizice pentru care s-a dispus luarea amprentelor, potrivit art.196 alin.(1) și (3) din Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală. De asemenea, se propune modificarea art.2 alin.(2) lit.a) din Legea nr.158/2019 pentru stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii privind intensificarea cooperării în prevenirea și combaterea infracțiunilor grave, semnat la 5 octombrie 2015 la Washington D.C., în sensul introducerii în categoriile de date dactiloscopice ce fac obiectul fluxului de lucru care permite punctului/punctelor național/naționale de contact, desemnat/desemnate de partea americană, căutarea automatizată și compararea datelor și a datelor dactiloscopice obținute de la persoane fizice pentru care s-a dispus luarea amprentelor, potrivit art.196 alin.(1) și (3) din Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală

Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr.1/2011

Pl-x nr. 453/2022 · Depus la 1 septembrie 2022

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art.65 din Legea nr.1/2011, cu un nou alineat, alin.(63), prin care se dorește ca Ministerul Educației, în colaborare cu Academia Română și institutele aflate în subordinea Guvernului cu atribuții în cercetarea istoriei României, să elaboreze o strategie privind introducerea unei noi materii care să cuprindă istoria recentă a României, pentru elevii din anii terminali de la gimnaziu și liceu

Proiect de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum și a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală

PL-x nr. 457/2022 · Depus la 1 septembrie 2022

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr.286/2009 precum și pentru modificarea și completarea Legii nr.135/2010. Potrivit expunerii de motive, scopul inițiativei este de a ridica la 15 ani vârsta consimțământului sexual și de a incrimna distinct infracțiunea de viol săvârșită asupra unui minor, precum și cea de agresiune sexuală săvârșită asupra unui minor și infracțiunea constând în determinarea sau înlesnirea întreținerii de acte sexuale sau de natură sexuală între minori, cu forme agravante și pedepse proporționale

Proiect de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală

PL-x nr. 456/2022 · Depus la 1 septembrie 2022

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr.135/2010. Potrivit expunerii de motive, proiectul vizează asigurarea unui cadru de audiere sigur pentru copil, persoană vătămată sau martor, fără a se aduce vreo atingere integrității psiho-emoționale a acestuia și pentru a evita o posibilă retraumatizare a sa

Proiect de Lege privind stabilirea cadrului organizatoric în scopul operaționalizării la nivel național a sistemului centralizat pentru determinarea statelor membre care dețin informații privind condamnările resortisanților țărilor terțe și ale apatrizilor, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr.290/2004 privind cazierul judiciar

PL-x nr. 438/2022 · Depus la 1 septembrie 2022

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrul legal pentru aplicarea, la nivel național, a Regulamentului (UE) 2019/816 privind stabilirea unui sistem centralizat pentru determinarea statelor membre care dețin informații privind condamnările resortisanților țărilor terțe și ale apatrizilor (ECRIS-TCN), destinat să completeze sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare, precum și transpunerea Directivei (UE) 2019/884 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 de modificare a Deciziei-cadru 2009/315/JAI a Consiliului în ceea ce privește schimbul de informații privind resortisanții țărilor terțe și în ceea ce privește sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS) și de înlocuire a Deciziei 2009/316/JAI a Consiliului. Potrivit expunerii de motive, proiectul stabilește o serie de măsuri care contribuie la consolidarea capacității autorității naționale în domeniul prevenirii, depistării și investigării infracțiunilor, astfel: desemnarea Inspectoratului General al Poliției Române drept responsabil pentru asigurarea, dezvoltarea, operarea și întreținerea evidenței informatizate a cazierului judiciar și a evidenței informatizate dactiloscopice în scopul conectării acestora la punctul național central de acces și a Direcției cazier judiciar, statistică și evidențe operative, drept autoritate centrală, Inspectoratul General al Poliției Române stabilește și actualizează periodic lista personalului propriu autorizat să introducă, să modifice, să șteargă sau să consulte date din sistemul central ECRIS-TCN, precum și profilul acestuia, prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul sistemului central ECRIS-TCN este monitorizată și se supune controlului Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, denumită în continuare autoritatea de supraveghere, iar Inspectoratul General al Poliției Române furnizează toate informațiile solicitate de autoritatea de supraveghere, acordă acesteia accesul la evidențele proprii și îi permite în orice moment accesul la toate incintele utilizate în scopul prelucrării datelor din sistemul central ECRIS-TCN, utilizarea abuzivă a datelor din sistemul ECRIS-TCN, prelucrarea acestora sau schimbul de informații care contravine Regulamentului UE, constatate ca urmare a investigărilor desfășurate de către personalul autorității de supraveghere cu atribuții în acest scop, urmează a fi sancționate potrivit legii. De asemenea, proiectul de lege reglementează o serie de aspecte necesare transpunerii Directivei (UE) 2019/884, astfel: când cetățeanul unui stat membru adresează o cerere pentru obținerea unui certificat de cazier judiciar la una dintre unitățile de poliție desemnate să elibereze certificate de cazier judiciar, această unitate transmite, în termen de 3 zile, o copie a cererii către Direcția cazier judiciar, statistică și evidențe operative din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române. Extrasul din cazierul judiciar transmis de statul membru se atașează la certificatul de cazier judiciar emis de autoritățile române și se eliberează solicitantului de către unitatea de poliție la care a fost depusă cererea, în cel mult 10 zile de la data primirii acestuia, când un resortisant al unei țări terțe adresează o cerere pentru obținerea unui certificat de cazier judiciar la una dintre unitățile de poliție desemnate să elibereze certificate de cazier judiciar, această unitate transmite, în termen de 3 zile, o copie a cererii către Direcția cazier judiciar, statistică și evidențe operative din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române. Determinarea statului sau a statelor membre care dețin informații cu privire la cazierul judiciar al persoanei solicitante se realizează prin utilizarea în condițiile legii a sistemului centralizat pentru determinarea statelor membre care dețin informații privind condamnările resortisanților țărilor terțe și apatrizilor (ECRIS-TCN)